Drum de toamna

Si ca de obicei n-am stiut ca o sa ajungem pe acolo. Am plecat si eu si Toni de dimineata, teoretic, spre Intorsura Buzaului. Numai ca nu am mai ajuns pana acolo. La Mizil, Toni, simtind cred chemarea vinului, zice sa o luam spre Tohani. Si bine a zis. Drumul de la Mizil pana la Buzau a fost intr-adevar unul dintre cele mai frumoase drumuri pe care le-am vazut. Asa de frumos incat de la Buzau am zis ca trebuie sa ne intoarcem pe aceleasi drumuri secundare pana la Ploiesti. Zis si facut... Ne uitam pe harta si stabilim locul care tebuia sa ne rupa de restul traficului. Adica la Cislau sa facem la stanga. Dupa mii de Dacii descentrate iesim in sfarsit pe drumul nostru. Numai ca traseul nu era foarte conturat in capul nostru. Asa ca fiecare intersectie ne lovea simtul directiei. Si dai si mergi, si mergi pana cand pe o borna sta scris negru pe alb: Cislau 12 km. Iarasi Cislau? Clar ne-am ratacit. Dupa o mica pauza cu mainile la caldura prin radiatoarele motoretelor, ne intoarcem. Se face noapte si noi tot aiurea suntem... La naiba! Pana la urma dam de autostrada spre Bucuresti.